Pe Alexandra Berdan o știm de peste 6 ani, una din primele colaborări cu echipa Mobiera fiind la amenajarea spațiului de birouri ale companiei Thinslices. De atunci au mai urmat alte colaborări făcute cu drag, care ne-au convins de fiecare dată de profesionalismul ei. Și evident, nu ne-au convins doar pe noi, proiectele Alexandrei și ale echipei A+noima fiind deseori premiate la nivel național și internațional.
Ne bucurăm enorm că arh. Alexandra Berdan a dat curs invitației noastre de a răspunde la câteva întrebări privind importanța colaborării cu un arhitect priceput atunci când ne construim și amenajăm locuința sau biroul. Alexandra a presărat multe sfaturi utile în rândurile ce urmează, așa că vă invităm să le citiți pe îndelete.
Pentru început, împărtășește ceva ce ai vrea să știe lumea despre tine sau despre ideile tale.
Mă numesc Alexandra Berdan, sunt arhitect și fondatoare a biroului A+noima din Iași, care nu de mult timp a împlinit patru ani de activitate. Am terminat Facultatea de arhitectură „Ion Mincu” din București, acum aproape 10 ani. Mi-a plăcut mult și facultatea în sine și toate oportunitățile pe care mi le-a oferit. Am studiat un an în Portugalia cu o bursă Erasumus, iar după câteva stagii și practici prin Europa, în Polonia, Olanda, Italia și Germania, am revenit în orașul natal, Iași.
Mi-am dorit mult să ajung să mă întorc acasă, pentru că am simțit că ceea ce fac va avea mai mult sens aici. Cred că frumosul și firescul ne îndeamnă și ne ajută să fim oameni mai buni, așa că îmi place să fac ordine în lucruri și în idei și să le transform în momente de uimire.
Care este stilul tău preferat? Există un element care îți caracterizează proiectele?
Pentru mine, arhitectura este un instrument de cunoaștere și autocunoaștere. Am pus pe roate A+noima cu misiunea de a produce spații cu sens, care să contribuie la îmbunătățirea fondului construit din România, cu toate constrângerile și oportunitățile aferente.
La A+noima construim sustenabil și valoros cu resurse puține. Explorăm idei care au sens în contextul dat. De multe ori, sensul este reprezentat de o serie de gesturi care creează armonie și rezolvă probleme specifice. Oferă ceva mai mult decât metri pătrați. Mai mult spațiu, mai multă lumină, mai multă valoare sau pur și simplu mai multă bucurie.
Dacă vă uitați peste portofoliul nostru, veți remarca ușor că există un fir care aduce împreună toate proiectele și le face parte din aceeași poveste. Simetria, ritmul, ordinea, transparența, reflexia, culoarea sunt instrumente cu care construim această poveste.
De ce să apelăm la un arhitect atunci când ne proiectăm locuința?
La nivel pragmatic, chiar operațional, este bine de știut că pentru a construi (aproape orice), chiar pe un teren ce vă aparține, conform legislației din România, trebuie să obțineți o Autorizație de Construcție, în baza unei documentații semnate de un arhitect.
Totuși, a lucra cu un arhitect poartă o semnificație care depășește considerentele practice.
O construcție înseamnă mai mult decât metri pătrați, pereți, ferestre, uși, căi de acces și alte asemenea. Așa cum spunea Vintilă Mihăilescu: „O casă înseamnă muncă, hrană, somn, creație, generații care se succed înăuntrul ei ca într-un ciclu al naturii. (…) Ca orice relație puternică, cea cu locul pe care-l numim acasă ajunge să ne definească identitatea. Avem impresia că doar noi putem modela locul pe care îl locui, dar, de fapt, el sapă adânc în noi pe măsură ce petrecem mai mult timp înăuntru. Suntem oamenii locului mai mult decât am putea crede.”
Deci, modelarea unei construcții poartă cu ea o mare responsabilitate. Față de noi înșine, față de familia sau organizația care o va folosi, față de urmași, față de oraș și față de mediul înconjurător, în general.
Pe lângă asta, menirea arhitectului este de a fi un bun ascultător și de a pleca la drum de la necesități, gusturi, modul specific de viață sau de lucru, evoluția posibilă a familiei sau a organizației.
Pornind de la acestea, un arhitect nu va da doar o formă acestora prin spații, ci va modela și experiențele din aceste spații.
Un living nu e doar un spațiu cu 4 pereți și o canapea; el are rolul să invite și să ajute la relaxare, contemplare, joacă, socializare sau să devină locul în care aduce familia împreună.
Să presupunem că mă pregătesc să îmi cumpăr un apartament sau o casă proaspăt construită. La ce să fiu atent ca să fiu sigur că locuința a fost construită responsabil, respectându-se normele tehnice în vigoare? Cum pot să-mi dau seama dacă ceva nu e în regulă? Putem oferi cititorilor noștri ceva „Tips & tricks”?
Mi-e greu să spun aici ceva mai deștept sau mai bine documentat decât studiul lui Radu Negoiță – Disconfort Residence, pe care vi-l recomand călduros; este super educativ și savuros. O lectură mai scurtă, dar interesantă, cu care rezonez mult, este un articol scris tot de Radu pentru scena9.ro, care răspunde exact la această întrebare.
Știm cu toții că în ultimii ani piața imobiliară a fost pe val. Am văzut proiecte care mai de care mai reușite sau, din contră, mai trăsnite. Totuși, care crezi că sunt mai bine gândite: locuințele din blocurile noi sau locuințele din blocurile construite înainte de 1989?
Voi fi destul de directă când spun că astăzi avem parte de spații mult mai proaste, doar finisate puțin mai bine. O coajă mai „frumoasă”, dar cu un miez mai rău: spații improprii, neergonomice, fără locuri de depozitare, prost orientate, prost luminate și prost ventilate. Pereți mai drepți, dar puși, de cele mai multe ori, prost. Toate acestea, aduse împreună într-un context urban care denotă, din partea celor care le construiesc, o lipsă completă de interes pentru spațiile comune. De la casele de scări reduse la dimensiuni meschine (chiar ilegale), la spațiile exterioare confortabile doar pentru mașini.
Sigur că există și excepții, dar, de cele mai multe ori, singurul avantaj al apartamentelor noi este doar ăsta: că sunt noi, construite recent. Așadar, nu au trecut prin cutremure, inundații ale vecinilor și degradări ale hidroizolației acoperișului. Încă. Vor avea timp să le experimenteze pe toate și, din păcate, înclin să cred că vor rezista mult mai rău decât cele „comuniste”.
Proiectarea și realizarea unei case cu buget redus – se poate? Dacă da, haideți să vedem care ar fi cele mai importante soluții la care oamenii ar putea să apeleze ca să aibă o locuință armonioasă cu un buget limitat.
Depinde ce înseamnă buget redus. Limitat sigur este pentru fiecare dintre noi, pentru că resursele pe care le avem la dispoziție sunt mereu limitate.
Cred că este esențial să menționez că orice proiect care implică personalizare, deci timp investit în găsirea unor soluții specifice vine la pachet cu mai multe resurse puse în joc.
Așadar, ar fi bine ca oamenii să fie pregătiți să investească în gândire și planificare, ambele fiind esențiale.
Proiectarea este etapa în care se fac eficientizările cele mai importante și în care soluțiile deștepte pot conduce la o finalitate mai bună – indiferent că vorbim despre buget sau despre proiectul de arhitectură în sine.
Cred că pentru a obține maximum dintr-un buget mic e necesară ingeniozitatea, creativitatea și o deschidere la minte și la experimentare. A proiecta bine cu un buget mic necesită curaj și istețime. Cred că ăsta este și modul în care îmi place să definesc creativitatea: curajul de a face ceva ce nu știi sigur cum va ieși. Arhitectura este o meserie intrinsec optimistă – pentru că privește mereu în viitor, cu dorința de a-l face mai bun decât prezentul.
O fereastră poziționată bine și o fereastră poziționată prost costă inițial la fel de mult. Dar, în utilizare, o fereastră pusă prost îți poate fura o perspectivă frumoasă, o rază de soare, lumina roz de la apus și implicit, o serie de potențiale amintiri.
Ce sfaturi le-ai da celor care se pregătesc să își amenajeze locuința. Care ar fi cele mai importante aspecte de luat în calcul?
Deși nu sunt adepta rețetelor sau a framework-urilor forțate, cred că cei care urmează să își amenajeze locuința – dar nu numai, poate fi și biroul, de exemplu – trebuie să se întrebe ce vor să obțină, iar de acolo să meargă în profunzime. Cu alte cuvinte, să fac mai frumos/să arate mai bine este o variantă de răspuns superficială, care merită chestionată. Ce înseamnă mai frumos, ce înseamnă să arate mai bine? În ce fel ajută la dinamica familiei, a echipei? Ce vrei să rezolvi prin amenajarea asta? Cum vei ști că ți-a ieșit?
Prea des, confundăm decorarea cu amenajarea sau arhitectura de interior. Primul termen e echivalentul ornamentării, al împodobirii, dacă vreți, în timp ce al doilea presupune mult mai mult – procesul de organizare a activităților și de definire a experiențelor pe care ne dorim să le avem la interior.
Prin ce se deosebește un arhitect bun de unul mai puțin bun?
Prin ce se deosebește un pictor bun de unul mai puțin bun, un jurnalist bun de unul mai puțin bun, un muzician bun de unul mai puțin bun? Prin preocupare constantă către creștere și evoluție.
Un arhitect bun folosește arhitectura ca un instrument de devenire. E preocupat de proces, de acel „mai bine”. Îți pune și își pune întrebări.
Ce înseamnă pentru tine un concept/un proiect de arhitectură bun?
Un proiect bun e un proiect cu sens, care își îmbogățește contextul. Arhitectura nu există în lipsa unei comenzi, a unei nevoi clare. Ea este un răspuns nuanțat la o temă dată.
Cum spunea o fostă colegă de birou, „arhitectura este un mod profund de cunoaștere a sinelui și a celuilalt”. Poate sună romantic, dar orice proiect e un dans, un parteneriat între beneficiar și arhitect. În sens larg, este vorba de a pune arhitectura să servească celor care urmează să o consume. Desigur, există procese de lucru care duc la rezultate mai mult sau mai puțin spectaculoase, dar conceptele simple, studiate temeinic, sunt cele care gravitează în jurul beneficiarilor la fel de mult pe cât țin cont de pretext și de context.
Ce apreciezi la un beneficiar? Care este cheia unei colaborări de succes?
Cu fiecare proiect realizat, arhitectul își angajează întreaga sa responsabilitate şi reputație. Un proiect de arhitectură este de durată, iar relația care se construiește între arhitect și beneficiar ajunge să fie una destul de apropiată. Arhitectul are tot interesul să fie de partea beneficiarului pe tot parcursul colaborării. Până la urmă, casa pe care o va gândi va fi cartea sa de vizită, iar asta nu este deloc puțin lucru.
O casă făcută cu noimă depășește cu mult restul investițiilor făcute într-o viață și este acoperitoare pentru mai multe generații. De aceea, ingredientele esențiale al acestei relații sunt încrederea și curajul.
O colaborare bazată pe încredere ne lasă spațiu să ne facem treaba cât putem de bine.
Beneficiarul setează „tonul” proiectului. Un proiect bun este deci rezultatul colaborării dintre un beneficiar bun și un arhitect bun.
Care sunt direcțiile de viitor pe care le urmăriți la A+noima?
Văd un viitor mai sustenabil și cu mai multă grijă pentru crearea de comunități. De la nivelul unui cartier, a unei bucăți de oraș și până la nivelul micro al unei case. Avem nevoie de case care ajută familii să crească împreună. Cartiere care aduc laolaltă comunitatea. Orașe făcute pentru oameni.
Și prin proiectele noastre căutăm constant acest lucru.
Pentru Centrul de industrie electronică, miezul proiectului este un spațiu gol, un atrium în care oamenii se întâlnesc. Un spațiu care lasă loc firescului. La scară mai mică, zona de zi din Casa furnicilor sau din Casa cu privirea la lac face același lucru. Aduce familia împreună într-un spațiu care susține activitățile, dar și evoluția locuitorilor casei.
Arhitectura nu poate forța conexiunile dintre oameni, dar poate crea un cadru care să le faciliteze, poate susține întâlniri, poate să îndepărteze bariere. Pariul meu de viitor este pentru acele dezvoltări care răspund nevoii de conexiune umană. Spații locuite care facilitează construirea de relații și implicit experiențe comune, dar care își chestionează mai mult propria existență. Cred că vom ajunge să ne întrebăm mai mult dacă chiar e nevoie să construim ceva nou, dacă nu putem refolosi, reabilita sau repara ceva ce avem deja.
A doua direcție majoră pe care o căutăm și pe care ne dorim să o dezvoltăm este cea a îmbunătățirii spațiilor educaționale. O astfel de implicare este în aliniere cu valorile și cu misiunea noastră și pentru asta investim timp și resurse, de multe ori voluntar.
Un exemplu de un astfel de proiect este Pe trepte la școală din Icușeni, județul Iași. Am identificat două nevoi importante care nu erau satisfăcute: cea de dezvoltare armonioasă prin joacă și învățare și cea de optimizare a spațiului holului de acces, astfel încât să acomodeze activități dintre cele mai diverse și să le ofere copiilor un spațiu de calitate la interior, pe care să îl poată experimenta în fel și chip împreună.
Datele de contact ale Alexandrei Berdan le găsiți pe site-ul firmei de arhitectură A+noima.
